Stau uneori si ma intreb: Ce este viata? Am ocazia in
fiecare dimineata sa vad oameni grabiti, fugind dintr-o parte in alta,
discutand in graba, oameni care uita sa priveasca lucrurile marunte si sa se
bucure de ele. Este oare chiar atat de
greu sa te trezesti dimineata, sa privesti cerul si sa zici : Multumesc?
Avem timp pentru lucruri inutile, lucruri care ne fac
fericiti pe moment, apoi le gasim inutile. De ce sa investim in ceva trecator? Oare
cand a fost ultima data cand am stat doar sa privim un peisaj si sa ne minunam
de ceea ce ne inconjoara? Cand am privit ultima data ochii sinceri ai unui
copil inocent? Cand am incercat sa ajutam o persoana neputincioasa? Pentru ca dupa
ce noi plecam, nu lucrurile pe care le-am facut pentru noi raman ci lucrurile,
binefacerile pe care le-am facut pentru ceilalti. La ce folos sa lucrezi o
viata intreaga pentru tine daca tu nu ai putut sa aduci un zambet pe chipul
unei persoane?
Ai simtit vreodata sentimentul darniciei? Ai incercat
sa daruiesti o clipa, un ceas sau poate un obiect unei persoane care are nevoie
de el? De multe ori ceea ce trebuie sa daruim este grija noastra, atentia
noastra, iubirea noastra. Stati linistiti acestea nu costa, cel putin nu costa
bani. Dar oare putem schimba? Putem schimba comportamentul nostru
si atitudinile noastre? Tot ceea ce avem
nevoie este sa ne dorim suficient de tare iar daca ai un prieten Atotputernic
iti va fi si mai usor. Incepe prin a face o fapta buna oricat de mica ar fi ea,
spune o incurajare unei persoane pe care o vezi in nevoie, acorda o imbratisare unei persoane in
singuratate, si in primul rand incepe prin a zambi catre cer in fiecare
dimineata si a spune: Multumesc!
Pentru ca El
este acolo si iti va vedea zambetul, mai apoi te va imbratisa cu pace si
bucurie. Este oare atat de greu?
No comments:
Post a Comment